Română (România)Hungarian (formal)Deutsch (DE-CH-AT)English (United Kingdom)
You are here: Home
E-mail Print PDF

Istoria bisericii parohiale Timişoare Iozefin

 

Biserica a fost ridicată între anii 1772 – 1774. Biserica a fost binecuvântată în 1774 de către canonicul Leonhardus Rothenbach în numele episcopului diecezan Anton von Engl de Wagrain. Biserica a fost ridicată în cinstea Naşterii Sfintei Fecioare Maria, hramul sărbătorindu-se în 8 septembrie.

Biserica a fost executată în stil baroc. În timpul asediului Timişoarei din 1849 zidurile bisericii au fost atinse de mai multe lovituri de tun. În acest răstimp biserica a fost transformată în spital.

Mai târziu, în 1889, turnul în forma unei coroane este dărâmat şi înlocuit cu turnul nou, acoperit cu plăci de cupru şi zinc.

Ceasul din turnul bisericii a fost primul şi, până în anul 1838, singurul ceas public din acest cartier.

Clopotele noi au fost turnate în 1923 în cunoscutul atelier Novotny din Timişoara.

Bolta de deasupra sanctuarului este din cărămidă, restul din lemn. Noul altar principal, sculptat în lemn, este o lucrare a cunoscutului specialist timişorean László Szantó din anul 1935. Băncile bisericii au fost executate de acelaşi artist.

Cele două statui laterale, din lemn, ale altarului principal (Sf. Ioachim şi Sf. Ana) datează dinaintea anului 1778. Cele două altare laterale executate în stil baroc au fost ridicate în cinstea Sf. Francisc de Assisi şi Sf. Ana. Cel de-al treilea altar, executat în 1895 în cinstea Inimii lui Isus, este în stil roman.

Cea mai frumoasă pictură pe sticlă se află în sanctuar şi îl reprezintă pe Sf. Iosif.

Faţada şi poarta de la intrare sunt unice şi de neasemuit în oraşul nostru şi au fost realizate după proiectul arhitectului Lázár.

Crucea de fier de lângă biserică datează din 1832.

Statuia din curtea bisericii, reprezentându-l pe Sf. Ioan Nepomuk, este cea mai veche statuie din oraşul Timişoara.

Ultima renovare a bisericii s-a făcut în anul 2010.